Dia de los Muertos (in engleza Day of the Dead) este o sarbatoare mexicana, dar are loc si in America, Canada in special in cadrul comunitatilor mexicane, unde oamenii se intalnesc pentru rugaciuni in memoria celor decedati. Festivitatile acestei zile se desfasoara in prezent ori si sub forma unor festivaluri, in special in randul tinerilor. Sarbatoarea se tine pe 2 noiembrie, in stransa legatura cu sarbatoarea catolica All Saints’ Day (1 noiembrie) si All Souls’ Day (2 noiembrie). Traditiile constau in construirea unor altare, decorarea lor cu dulciuri (sugar skulls), flori (in special galbenele), mancare si bautura din cele preferate de cei apropiati trecuti in nefiinta, si pentru care se fac toate aceste pregatiri. Mormintele se viziteaza cu toate darurile aduse lor. Pentru ca Day of the Dead (sau Dia de los Muertos) se sarbatoreste la scurt timp dupa Halloween (31 octombrie, sarbatoare ce isi are originile in Festivalul Celtic Samhain si in Sarbatoarea All Saints’ Day), aceste sarbatori se considera a fi similare, chiar daca Halloween si Day of the Dead au putine lucruri in comun. Ziua Mortilor se sarbatoreste prin buna dispozitie si mancare buna.

Origini

Sarbatoarea mexicana Dia de los Muertos isi are originile in culturile indigene. Existau ritualuri ce sarbatoreau moartea stramosilor si acestea dateaza de acum 2500-3000 de ani. In perioada prehispanica, craniile erau pastrate ca pe niste trofee, fiind expuse ritualurilor ce simbolizau moartea si renasterea. Aceste obiceiuri s-au pastrat pana azi sub forma Zilei Mortilor. Pe vremuri, sarbatoarea avea loc in a noua luna dupa calendarul Aztec, de la inceputul lui august si tinea toata luna. Festivitatile erau dedicate zeitei “Lady of the Dead”, azi purtand numele de Catrina.

In majoritatea regiunilor din Mexic, 1 noiembrie este ziua copiilor morti (Dia de los Inocentes sau Dia de los Angelitos), iar 2 noiembrie este ziua adultilor morti (Dia de los Muertos sau Dia de los Difuntos).

Traditii si obiceiuri in Mexic

Oamenii merg la cimitire pentru a fi impreuna cu sufletele celor morti, pentru a le inchina altare cu mancarea si bautura lor preferata, pentru a le duce fotografii si pentru a se ruga. Aceste actiuni sunt pentru incurajarea vizitelor sufletelor celor morti, pentru ca acestea sa le asculte rugaciunile. Sarbatorirea mortilor poate avea tente umoristice si amintiri haioase. Planurile pentru aceasta zi se fac pe tot parcursul anului, inclusiv strangerea obiectelor celui decedat. In perioada 31 octombrie – 2 noiembrie, familiile celor decedati curata si decoreaza mormintele, iar cei care vin sa le viziteze aduc ofrande, in special flori galbenele (marigolds, Flor de Muerto sau “Flower of the Dead”). Aceste flori sunt pentru chemarea sufletelor. Pentru copii morti se aduc jucarii (los angelitor sau the little angels), iar pentru adulti sticle cu bautura precum tequila, mezcal sau pulque. Familiile ofera de asemenea vizitatorilor brelocuri si dulciuri.

De obicei se fac pachetele cu mancare cu prajituri, dovleac, pan de muerto (bread of the dead sau painea mortilor), sugar skulls si bauturi ca atole. Ofrandele sunt lasate in case ca semn de bun venit pentru cei decedati. Unii oameni cred ca spiritele vin si mananca esenta spirituala a ofrandelor, nu mancarea in sine. Printre ofrande se mai numara paturi si asternuturi pentru somnul celor decedati.

In unele zone din Mexic, in orase ca Mixquic, Patzcuaro si Janitzio, oamenii petrec toata noaptea la morminte, in alte locuri, oamenii stau in cimitire chiar la picnik. Unele familii construiesc acasa altare sau mici morminte. In mod obisnuit se foloseste crucea crestina, statui sau picturi cu Fecioara Maria, fotografii cu cei decedati alaturi de multe candele si ofrande. In mod traditional, familiile petrec mult timp in jurul altarului, rugandu-se si spunand anecdote despre decedatii familiei. Multi din cei care sarbatoresc Dia de los Muertos se imbraca in stilul mortilor sarbatoriti, unii poarta scoici pe haine, zicandu-se ca sunetul produs trezeste mortii. Scolile publice construiesc altare cu ofrande, adesea uitand de simbolurile religioase. Si guvernul are un mic altar, astfel ca toti mexicanii sa vada cat de importanta este aceasta sarbatoare pentru tara lor

Artistii creaza poeme scurte, numite calaveras (“skulls”), unde descriu adesea situatii comice, moduri de viata interesante si altfel decat cele obisnuite, precum si anecdote haioase. Acest obicei a inceput in secolul XVIII, cand un ziar a publicat un poem ce povestea un vis intr-un cimitir din viitor, cand toti cei din prezent erau morti, iar poemul era creat ca o insiruire de cuvinte scrise pe pietre funerare. In fiecare an, ziarele dedica calavere, practic desene in stilul faimoaselor calavere ale ilustratorului mexican Jose Guadalupe Posada. Chiar si scena Don Juan Tenorio de Jose Zorrilla este un obicei specific acestei zile. Un simbol foarte utilizat este craniul (in termeni populari poarta numele de calavera), folosit ca masca de fata sau ca dulciuri din zahar sau ciocolata.

Sugar skulls sunt daruite atat mortilor cat si viilor. Alte pregatiri culinare mai sunt pan de muerto (painea mortilor), o paine rotunda si dulce creata in diferite forme si glazurata in alb, pentru a da impresia de oase. Jose Guadalupe Posada a creat un desen celebru numit La Calavera de la Catrina (“calavera of the female dandy”), practic o parodie pentru femeile mexicane care apartineau clasei superioare. Imaginea creata de Posada cu acea femeie schelet costumata, a fost asociata imediat cu Ziua Mortilor, iar figura Catrina este adesea folosita in sarbatorile Dia de los Muertos din prezent. Traditiile si obiceiurile mexicane specifice Zilei Mortilor nu sunt universale si difera de la o regiune la alta, de la oras la oras. De asemenea exista si dansuri, unde dansatorii sunt imbracati in costume colorate, adesea purtand masti in forma de craniu, sau alte masti ce tin de sarbatoarea Dia de los Muertos. Dansurile se desfasoara in piata sau gradina orasului. Pe 2 noiembrie la mijlocul noptii, oamenii aprind lumanari, se urca in barci cu aripi numite mariposas (termenul spaniol pentru fluturi), sau lanseaza lumanari pe apa, uneori sub forma unor mici altare.

Un alt obicei este deschiderea usilor pentru a primi lumanari, in semn de respect pentru cei decedati curand. In schimb, vizitatorii primesc tamale (fel de mancare) si atole (bautura). Multi oameni din imprejurimi ajung mai devreme pentru mancare gratis si astfel pot ajuta la construirea altarului.

In alte parti ale Mexicului, in special in orase, in ultima vreme copii se costumeaza si merg din casa in casa, ciocanind la usile oamenilor pentru dulciuri in forma de calavere (scheleti) si uneori chiar intreaba trecatorii daca au asa ceva la ei. Acest obicei este similar cu cel al Halloweenului sau poate chiar imprumutat si adaptat Zilei Mortilor. Multi cred ca simbolurile ce apartin Zilei Mortilor, sunt aducatoare de noroc, unii se tatueaza sau poarta la ei papusi (dolls of the dead) in acest sens.

Un alt simbol specific Dia de los Muertos este Santa Muerte (Saint Death sau Sfanta Moarte), o figura sacra venerata in Mexic, o imbinare intre cultura mesoamericana si religia catolica. Cultura mexicana a pastrat din era precolumiana o multitudine de simboluri ale mortii, ce se regasesc in special in sarbatoarea Dia de los Muertos. Elementele catolice inglobate in traditiile asociate conceptului Santa Muerte sunt scheletii.

Santa Muerte se infatiseaza cu o figura scheletica, imbracata intr-o roba lunga, purtand cu ea unul sau mai multe obiecte, de obicei o coasa si un glob pamantesc. Roba este de cele mai multe ori alba. Daca pana recent cultul Santa Muerte se desfasura clandestin, privat, acasa, in ultimii 10 ani acest ritual a devenit mai public, in special in Mexico City. Santa Muerte este condamnata de Biserica Catolica din Mexic, insa, cu toate acestea, ea este sarbatorita de clasele de jos si comunitatile rau famate. Numarul crediciosilor in Santa Muerte a crescut in ultimii 10 ani la aproximativ 20 de milioane de adepti, trecand granita spre Statele Unite.